Cum iti alegi rotile care ti se potrivesc? Simplu!

Rotile vin in diverse marimi si forme, fiecare adaptata pentru un anumit tip de skating care se clasifica dupa:
– Diametru: Reprezinta inaltimea rotii masurata in milimetri.

– Durometru: Reprezinta duritatea rotii masurata pe scara „A”.

Pentru Street Skating se folosesc roti cu diametru intre 50-55mm si o duritatea cuprinsa intre 97-101A.

  Pentru Vert Skating se folosesc roti cu un diametru mai mare cuprins intre 55-65mm si cu o duritate mai mica decat rotile de street, cuprinsa intre 90-100A.

 
Pentru Cruising si Longboard se folosesc rotile cu diametru cel mai mare cuprins intre 64-75mm care ofera o viteza considerabil mai mare si o duritate mult mai mica, cuprinsa intre 78-85A care ofera posibilitatea de a trece peste diverse obstacole cum ar fi crapaturi in asfalt, foarte cunoscutele pietricele cu care toti am avut deaface la un moment dat.

 
In prezent putem alege dintr-o gama de produse extrem de variata in ceea ce priveste rotile. Cateva exemple de firme foarte cunoscute care construiesc roti special pentru skateboard: Ricta, Element, Plan B, Zero, Almost, Speed Demons, Jart, Darkstar, Flip, Enjoi, Momentum, Mystery, Pig, Powell,  World Industries, Girl, ZooYork, Sk8 Mafia, Birdhouse, Skate Mental, Slave, Spitfire, Gumballs si multe altele mai mult sau mai putin cunoscute.

De unde cumperi roti? Simplu!
Arunca un ochi pe lista cu skate shopurile online din romania!

Sau pentru super ocazii viziteaza Skatemap Romania shop

Tu ce roti folosesti si cum ti se par?:)

Skateboardingul a luat nastere in 1950 cand, in California cativa surferii au venit cu ideea de a incerca sa practice surf pe strada. Nimeni nu stia cu adevarat cum sa construiasca o placa adecvata asa ca mai multi oameni si-au unit ideeile si luat nastere skateboardul. Inventia este proclamata de mai multi oameni, dar nimic nu poate fi dovedit clar.

Primi skateri au inceput cu bucati de lemn, avand atasate roti de role sub. Dupa cum va imaginati o gramada de oameni s-au accidentat in primi ani ai skatebordingului! Era un sport care abia se nascuse si incepea sa fie descoperit.
Acele lemne s-au transformat in scanduri si in cele din urma companiile au inceput sa produca placi din straturi presate de lemn, similare placilor de azi.

In 1963, skateboardingul devenise deja foarte cunoscut si compani precum Jack’s, Hobie si Makaha au inceput sa tina competitii de skate.
In tot acest timp skateboardingul se practica ca downhill, slalom sau freestyle. Torger Johnson, Woody Woodward si Danny Berer erau uni dintre cei mai cunoscuti skateri ai vremii, dar ceea ce faceau arata complet diferit fata de zilele noastre.
Stilul lor pe skate, numit „freestyle”, era asemantor cu baletul sau patinele pe un skate.
In 1965, popularitatea skatebordingului s-a prabusit. Majoritatea oamenilor incepusera sa accepte ca skateboardingul era o moda trecatoare. Companiile de skateboard au dat faliment iar cei ce au continuat sa practice sportul au trebuit sa-si confectioneze, din nou singuri skateurile.

In ciuda aparentelor oamenii au continuat sa se dea chiar daca componentele erau greu de gasit si placile facute acasa. Skaterii foloseau roti de lut care erau foarte periculoase si greu de controlat. In 1972, Frank Nasworthy a inventat rotile de urethan pentru skateboard, care erau similare cu cele de azi. Compania lui numita, Cadillac Wheels, si inventia a captat interesul pentru skateboarding printre surferi si cei tineri.
In vara anului 1975, skateboardingul a captat un avans uimitor spre sportul care este azi. In Del Mar, California un concurs de slalom si freestyle a avut loc la „Ocean Festival”. In acea zi Zephyr team a aratat lumii ce poate fi skateboardingul.
Zephyr Team era alcatuita din multi membri, printre cei mai cunoscuti fiind: Tony Alva, Jay Adams si Stancy Peralta care au dus skateboardingul mai sus de un hobby si l-au transformat in ceva serios si distractiv.

In 1978, doar la cativa ani de la popularitatea stilului „low-to-the-ground”, un skater numit Alan Gelfand (poreclit „Ollie”) a inventat o manevra care a oferit skateboardingului un alt salt evolutionar. El lovea cu piciorul din spate spatele skateboardului (tailul), sarind in sus impreuna cu placa. Ollie-ul a luat nastere, un trick care a revolutionat complet skateboardingul. Majoritatea trickurilor de azi au la baza un ollie. Trickul inca ii poarta numele si Alan Gelfand a fost introdus in „Hall of Fame”-ul skateboardingului in 2002.

Din nefericire, la sfarsitul anilor 70′ skateboardingul a cunoscut o a doua prabusire in popularitate.
Skate parkuri publice erau construite, dar skateboardingul fiind o activitate atat de periculoasa, rata accidentarilor a scapat de sub control, ceea ce a dus la scaderea dramatica a numarului oamenilor ce foloseau parkurile, care in cele din urma au fost inchise.

Cu toate acestea skaterii au continuat sa se dea. Prin anii 80′ skaterii au inceput sa-si construiasca propriile rampe acasa si sa se dea pe orice puteau.
Skateboardingul incepuse sa devina mai mult o miscare underground cu skateri care continuau sa se dea, transformand orice loc in skate parkul lor.
In timpul anilor 80′, mai multe companii detinute de skateri au inceput sa produca placi. Asta oferea fiecarei companie posibilitatea de a fi creativa si a incerca noi stiluri si forme.
Tot in timpul anilor 80′ VNC a intrat in scena si a deschis lumea skateboardingului oricui.
Stacey Peralta si George Powell au stras rapid o echipa de skateri talentati pe care i-au numit „Bones Brigade” (Brigada Oaselor). Stacey avea un talent pentru filmat si in 1984 a filmat primul clip dintr-un lung sir de clipuri revolutionare pentru skateboarding, „The Bones Brigade Video Show”.
Echipa era alcatuita din: Steve Caballero, Tony Hawk, Mike McGill, Lance Mountain, Rodney Mullen, Stacy Peralta si Kevin Staab.
La sfarsitul anilor 80′ skateboardingul a inceput sa isi piarda din popularitate din nou.
Skateboardingul pe rampa (vert) si-a pierdut rapid popularitatea si majoritatea skaterilor se dadeau doar pe strada (street skateboarding). De fiecare data cand skateboardingul isi pierdea din popularitatea, pierdea din ce in ce mai putin, insa aceste fluctuatii ale popularitatii au avut un impact foarte puternic asupra skaterilor pro.

La inceputul anilor 90′ skateboardingul se practica mai mult pe strada (street) cand Mike Vallely si Natas Kaupas au intrat in scena si au impins skateboardingul si mai sus.
Popularitatea skateboardingului a inceput sa creasca din nou in anii 90′, de data asta cu o atitudine mult mai riscanta datorita coincidentei cresterii curentului punk si deconectarii sau frustrarea post modernista. Imaginea punkerului skater nerovos a iesit la suprafata tare si mandra.
Noua imagine nu a facut decat sa alimenteze popularitatea skateboardingului.

In 1995 ESPN au tinut primul concurs „Extreme Games” in Rhode Island. Primul X-Games a fost un succes urias care a tras skateboardingul mai aproape de interesul si acceptul populatiei generale.

Din anul 2000 skateboardingul cunoaste o crestere fenomenala captand interesul si atentia presei pretutindei.
Beneficiile acestei cresteri sunt: schimbarea pozitiei sociale a skaterilor, banii care au fost investiti pentru crearea locurilor special amenajate (skatepark)

Incotro se indreapta skateboardingul acum? Oriunde il ducem noi 🙂